Maranatta

Indiferent de ceea ce crezi, Dumnezeu este!

Grigore Vieru – nescutit de moarte


Întreaga naţiune română a fost zguduită de moartea  poetului Grigore Vieru.  Marele poet va fi înmormântat marţi, la cimitirul central din strada Armenească, lângă  locul unde se odihneşte scriitorul Ion Vatamanu. Poate nu ne-am ateptat cu toţii că sfârşitul acestui om cu inimă mare, cum spun mulţi acum, va fi aşa. De ce, noi oamenii preţuim pe alţii doar după ce îi pierdem? Oare nu putem să îi preţuim încă când ei sunt în viaţă? Sau ne costă ceva? Acum, nu ne mai costă nimic şi e mult mai uşor să spui că el a fost un om cu inimă mare…  că  „cu toţii plângem pentru el… 

Moartea poetului ne aduce aminte că şi noi nu suntem veşnici.   Suntem tentaţi să credem, cât trăim pe acest pământ, că vom trăi mereu. Vom fi aşa, tineri, frumoşi, voioşi întotdeauna. Dar vine o zi şi observăm că puterile ne părăsesc şi unii din persoanele dragi nouă, ne părăsesc. De ce?  Care e rostul vieţii atunci?  Toată viaţa eşti într-o goană şi spre sfârşit ai ajuns să ai o soartă asemănătoare cu cea a  unui dobitoc – tot în pământ mergi ca şi el. Oare e doar atât? Credeam că voi fi mereu tânăr. Mereu voi trăi vesel şi bucuros. Dar, privind la moartea poetului, înţelegem că pe toţi ne aşteaptă o clipă când vom fi puşi faţă în faţă cu realitatea – toţi avem început şi sfârşit.

Moartea poetului ne îndeamnă să preţuim viaţa şi pe cei dragi nouă. Este groaznic, dar adevărat, că mulţi oameni sunt preţuiţi cu adevărat doar după moartea lor. Fiindcă vorbim de moartea unui poet, să privim cum a fost preţuit marele poet al naţiunii Române – Mihai Eminescu. Acum e cel mai mare, atunci era nimeni. De ce noi oamenii nesocotim ceea ce este foarte de preţ?  Când ultima dată i-ai spus vorbe frumoase mamei tale? Nu cumva o vei preţui doar după moarte?! Ea are nevoie să o preţuieşti acum, când este încă aici, în această lume. Cinsteşte-ţi părinţii. Acum, nu după ce nu te va costa nimic să faci aceasta. Preţuieşte viaţa ta şi pe cei dragi ţie.

Moartea poetului ne arată spre sfârşitul fiecăruia. Moartea nu cruţă pe nimeni. Nici chiar pe cei mai buni poeţi. Toţi au de trecut prin acest sfârşit. Dar care este rostul vieţii atunci?  Să-mi termin viaţa izbindu-mă de un panou de publicitate? Să nu rămânem indiferenţi de acest eveniment şi să ne gândim că şi noi vom avea sfârşit.  „Mai bine să te duci într-o casă de jale decât să te duci într-o casă de petrecere. Căci acolo îţi aduci aminte de sfârşitul oricărui om şi cine trăieşte îşi pune la inimă lucrul acesta . ” (Biblia, Eclesiastul 7.2) . Nu trăieşti veşnic, şi nu eşti cruţat de moarte, dar este un lucru mai groaznic: unde megi după moarte?  Vom afla când vom trece de partea cealaltă. Dar unde mergi tu? Ce alegi aici pe pământ? Există rai şi iad. Şi doar prin credinţa în Fiul lui Dumnezeu poţi  fi izbăvit de focul veşnic. Deci, ce alegi?

Anunțuri

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: